Abia acum am reusit sa ma opresc din ras din cauza faptului ca in Botosani traieste unica pesoana din lume care a facut puscarie pentru trafic de lapte praf. Masonu`Michi.

El a stat in puscarie la Botosani, intr-o aripa de penitenciar unde nu puteai ajunge decat daca aveai IQ sub 18. Iata ce povesteste Amarghioalei Magdalena Ion, un detinut locatar al aceluiasi pavilion, inchis inca de pe vremea lui Ceausescu pentru ca a incercat sa mituiasca un pionier care era in patrula scolara rutiera, astfel incat sa poate traversa strada pe rosu. Doar pentru ca se grabea.

„Erai testat zdravan ca sa ajungi acolo, pentru ca in acea aripa aveai toate conditiile. Era un fel de regim de semidetentie, erai lasat sa te plimbi zilnic cat voiai pe langa un gard, separat de ceilalti detinuti. Acestia radeau cu pofta cand treceai pe langa ei, terapia prin ras fiind considerata de conducerea de la acea vreme a penitenciarului, extrem de educativa. Cand Masonu`Michi ajungea la plimbare detinutii din pavilioanele invecinate vindeau bilete la suprapret in locurile cu vedere buna. Era un desfat sa-l vezi pe pitic cum se plimba ingandrat, pipaindu-si mustata si punand la cale in capu-i urmatoarele ispravi.  Nu mai spun cat costa ca paznicii sa te lase sa-i adresezi lui Michi cateva cuvinte. Aproape ca nu credeai ca exista in penitenciar asemenea sume. Se temeau ca-i creste IQ-ul si de aceea era pretios. Era considerat material didactic pentru cei care optasera pentru terapia prin ras. Radeai de orice de la el. De mers, de inaltime, de mustata, de freza, de burta dar mai ales de zumzetul pe care-l scotea pe buze atunci cand adica gandea. Le misca asa cumva de spuneai ca e papusa de ventriloc si cititorii pe buze desluseau ce e in capul Masonului Michi„.

Cu greu isi gasea vorbele Amarghioalei Magdalena Ion pentru ca radea necontenit. Legenda spune ca Masonu`Michi a dat un test dificil pentru ca sa poata locui acolo, in pavilionul celor cu IQ-ul sub 18. Se spune ca a trebuit sa raspunda la urmatoarele trei intrebari.

  1. Cine a fost primarul comunei primitive?
  2. Unde vor fi ingropati supravietuitorii unui accident aviatic petrecut fix la granita dintre Romania si Bulgaria?
  3. Daca scade frecventa accidentelor feroviare la ultimul vagon al unui tren daca acesta este scos?

Raspunsurile cred ca se gasesc si acum in arhiva cu notite ale celor cu IQ dovedit sub 18 a penitenciarului Botosani. La prima intrebare, dupa ce si-a rasucit mustata, a cerut o precizare intreband ingandurat: „Din ce judet? Din ce judet era comuna primitiva?” A avut doi de 10 si un noua, fiind aproape de recordul absolut: IQ0 (zero). Doi membri ai comisiei si-au depus dosarele de pensionare dupa ce Masonu`Michi a dat raspunsul la a doua intrebare: „Daca trec prin filtrul mintii mele aceasta intrebare eu considera ca astia vor fi ingropati deasupta unei vii pentru ca sunt tinuti de unde si numele lor de supra-vie-tuitori. A fost o intrebare capcana, nu-i asa? M-am prins eu ca daca sunt tuitori, adica tinuti de unde sa vina vie si supra decat de la deasupra unei vii iar cea mai apropiata vie socot ca e la Murfatlar. Acolo-s. Desupra„. Ultima intrebare i-a necesitat Masonului Michi cel mai indelungat timp de gandire. „Am stat si am cantarit cu atentie. Eu nu ma pricep la trenuri desi nu e greu, intr-o saptamana invat. Eu ma pricep la microbuze. Si daca la randul de scaune din spate frecventa accidentelor este mare, atunci se pastreaza ritmicitatea pe toata masina. Socot ca de fapt ar trebui sa mai fie bagat inca un rand, asa pe sestache ca sa ramai la cota fixa, adica sa nu-ti diminuezi profitul. Un accident poate fi considerat si o amenda, nu-i asa? Uite ca ti-o scoti daca mai bagi un rand. Nu pierzi nimic. Asa si la tren. Nu scoti. Bagi inca un vagon si atunci vagonul din spate nu mai e in spate, avanseaza si accidentele nu te mai afecteaza. Se rupe ritmul, intelegeti?”. N-au inteles juratii dar l-au trecut. L-au trecut pe rudotel, plimbari lungi si lipsa de comunicare de frica unui atac cerebral.

Evident, ce a gandit Masonu`Michi cat a stat in puscarie, cat de mult a suferit, ce mult i-a lipsit aerul dulce si inmiresmat de castiguri din Balti- Republica Moldova, cat de tare ii era dor de camioanele de lapte praf si de porumb trecute pe ascuns peste granita, nu vom sti niciodata. Stim insa ce a facut dupa, dar asta in alt material.