Exact în momentul în care se dezbătea moțiunea de cenzură în parlament, Dan Slincu, prefectul de Botoșani mânca cașcaval în piață. Inconjurat de toata directorimea PSD din Botosani. 
El participa la inaugurarea târgului de produse agoalimentare din parcarea de la Big.
Intrebat fiind ce va face dacă moțiunea va trece, Slincu  nu a crezut de cuviință decât să răspundă astfel:
„Ei hai asta e întrebare? Altceva mai serios nu puteți vorbi aici? Totusi suntem la un eveniment.”
Exact în momentul în care alții se zbătea o să-i salveze scaunul de prefect pe care il ocupa cu placere, Slincu savura cascaval la un târg de produse agricole cu niste preturi ceva mai mari ca in piata din imediata apropiere. Imaginea conteaza. Motiunea de cenzura nu e ceva serios. El e reprezentantul Guvernului in teritoriu. Adica primul reprezentant. 
Cert este ca pana la urma cascavalul nu i-a stat in gat insa in gat i-a stat intrebarea jurnalistului pe care l-a si dojenit pentru indrazneala sa.
„Nu e nici locul si nici momentul pentru o asemenea discutie”.
Acestea au fost argumentele lui Slincu. Pentru el locul si momentul nu a fost niciodata fiind cunoscut faptul ca pe mandatul acestuia relationarea directa a institutiei Prefecturii cu cetateanu a atins pragul cel mai de jos posibil. Si cel mai de jos penibil. 
Pentru că așa va fi ținut minte acest prefect, Dan Slincu, ca unul care care a pornit un scandal monstru pentru un loc de parcare al unei masini care nici macar nu era al lui, ca unul care nu are niciodata ceva de spus si ca unul care ii cara geanta Doinei Federovici pe la tot soiul de serbări campenesti.