Poşta Română este un dezastru la modul propriu. O spun pentru că am trăit mai multe experienţe total peplăcute cu această instituţie a statului. Cel mai tare a fost cel cu pachetul din China. Am comandat nişte produse de pe un site si au ajuns din China în ţară în două săptămâni , dar au făcut trei luni de la Bucureşti la Botoşani. De ruşine la câte email-uri le-am trimis chinezilor cerându-le socoteală de ce nu mi-au ajuns produsele comandate, bieţii oameni au cedat după două luni şi mi-iau înapoiat banii. O lună mai târziu a ajuns şi pachetul…, prin Poşta Română. Încet , dar sigur.  Cei de la Poştă nu au avut nicio explicaţie. M-au liniştit spunându-mi că “bine că a ajuns”. Trei luni de la Bucureşti la Botoşani nu este niciun fel de problemă pentru Poşta Română. Mi-am amintit şi de păţania unui prieten care trebuia sa ridice un pachet trimis din America cu nişte medicamente scumpe. A găsit coletul desfîăcut şi doar cu jumătate din conţinut. Na…, poate mai avea civeva nevoie de medicamentele respective!  Că doar oameni suntem!

Astea sunt evenimente consumate, însă vineri am fost nevoit să trimit un fax cu un anunţ către Monitorul Oficial.  Cine nu ştie, Monitorul Oficial este probabil singura instituţie de pe Pământ care mai foloseşte faxul.  Poţi să le explici până se ususcă gura că între timp s-a inventat emailul şi omenirea foloseşte pe scară largă această cale de comunicare a înscrisurilor.  Ei tot cu faxul lucrează. Nu trimiţi prin fax nu-ţi publică nimic. Aşa că m-am conformat cerinţelor Regiei Autonome Monitorul Oficial, am luat anunţul scris frumos pe hârtie A4,  cu diacritice , cu adresă de înaintare, cu contor de cuvinte cu tot ce mişcă şi am descins la Poşta Română, sediul central din Municipiul Botoşani,  să trimit hârtiile prin fax la Bucureşti. Ce să vezi?! O doamnă foarte amabilă de la ghişeu m-a anunţat zâmbind larg că “Poşta nu mai are fax”.  Cică “s-a stricat de vreo trei, patru luni şi nu sunt bani să cumpere altul”. Fraţilor, vorbim de Poşta Română, adică instituţia statului care se ocupă cu corespondenţa, trimisiul scrisorilor, pachetelor, care ne ajută să comunicăm, să trimitem ceva dintr-un loc în alt loc.  Partea proastă este că niciun alt Oficiu Poştal din Botoşani nu mai are fax.  Ok. Am întrebat-o şi eu pe angajata poştei de unde trimit un fax pentru că e vineri, e deja două şi un sfert, programul la Monitorul Oficial se termin şi mie îmi trebuie să apară anunţul. La fel de amabilă doamna m-a îndrumat către VTV, un magazin de electronice din capătul Pietonalului Transilvaniei care are fax şi care mă poate ajuta. Am rezolzat problema cu 2,5 lei pe pagina trimisă.

Dar nu asta este ideea. Probelema este că un amărât de fax costă între 300 şi 1000 de lei. Practic poate fi şi o imprimantă multifuncţională care să aibă şi funcţie de fax. Nu are Poşta Română banii aştia?! Este atât de complicat să cumperi un fax, pe care probabil îl amortizezi în cel mult o lună de zile având în vedere că la privat tariful este de 2,5 lei de pagină trimisă?! Ei, de asta Poşta Română este un dezastru, de asta salariile angajaţilor de acolo sunt aşa cum sunt, de asta tot mai mulţi români trimit pachete prin firmele private de cureierat şi nu prin poştă.  Cu alte cuvinte, în stilul ăsta de nu va dura mult şi instituţia va rămâne fără obiectul muncii şi va falimenta.