Postul Pastelui are loc inaintea Invierii Mantuitorului nostru Iisus Hristos si este cel mai lung si mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Oamenii mai numesc acest post si Postul Mare. Postul Mare dureaza patruzeci de zile, la care se adauga saptamana Patimilor.

Motivul principal al postirii in Postul Pastelui era pregatirea catehumenilor care urmau sa fie botezati de Pasti si sa intre in biserica. Totusi, Postul Pastelui a devenit absolut firesc o perioara de pregatire spirituala pentru toti crestinii sa sarbatoreasca Invierea Domnului nostru Iisus Hristos.

La sfarsitul celui de-al treilea secol, Postul Mare a fost impartit in doua: Postul prepascal, cunoscut sub numele de Postul Paresimilor care tinea pana in Duminica Floriilor si Postul Pastilor (Postul pascal) care tinea o saptamana, incepand cu Duminica Floriilor si incheindu-se cu Duminica Invierii Domnului.

In urma Sinodului I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Rasarit s stabilit ca durata postului sa fie de sapte saptamani, durata care a ramas valabila pana in zilele noastre.

In Postul Mare crestinii trebuie sa dea dovada de o grija spirituala sporita, prin renuntarea la alimentele de provenienta animalice. Mai mult, acestia trebuie sa se inalte sufleteste prin rugaciune alaturi de fapte bune.

In calendarul bizantin Postul Mare incepe in lunea de dupa Duminica izgonirii lui Adam din rai, iar cel latin cu Miercurea Cenusii.

Asa cum bine se stie, postul reprezinta retinerea totala de la anumite alimente si bauturi in scop religios si moral. Mai mult, crestinii trebuie sa se retina de la anumite ganduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru inseamna ca postul trupesc trebuie insotit de postul sufletesc.

suesa foto: http://www.monitorulcj.ro