Certificatul de naştere al Institutului Cantacuzino a fost semnat în 1921 de savantul Ion Cantacuzino care înfiinţa Institutul de Seruri şi Vaccinuri Bucureşti. Timp de şapte decenii, până în 1989, Insitutul Canatacuzino s-a remarcat pe plan mondial producând zeci de vaccinuri cu care s-au imunizat zeci de generaţii.

De la unul dintre cele mai bune institute de cercetare din Europa, Cantacuzino a intrat într-o cădere liberă ajutat de guvernările PSD care nu au mai finanţat instituţia lăsând-o să se stingă. Declinul Institutului Cantacuzino a început din anii ’90. Sub guvernele PSD, institutul a renunţat rând pe rând la producerea unor vaccinuri tradiţionale, care au fost înlocuite de produse străine. Au fost perioade în care nu a mai produs vaccinuri, iar până acum nu s-a găsit o soluţie pentru revitalizarea Institutului.

În 2014, Institutul a fost zguduit de un scandal fără precedent după ce Agenţia Naţională a Medicamentului a interzis punerea pe piaţă a vaccinului antigripal produs de Cantacuzino. Premierul PSD de la momentul respectiv, Victor Ponta, a trimis Corpul de Control al Guvernului pentru a investiga problemele apărute la Cantacuzino. Tot atunci, şi experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii spus că nu există un plan de business clar, bugetat, pentru următorii 5-10 ani. Tot în 2014 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început urmărirea penală pentru neglijenţă în serviciu şi efectuarea unui studiu clinic fără respectarea normelor de bună practică. La scurt timp după izbucnirea crizei la Cantacuzino, ministrul Eugen Nicolaescu anunţa încetarea celui de-al doilea mandat în fruntea Ministerului Sănătăţii, urmând a fi înlocuit de Nicolae Bănicioiu, tot PSD. Bănicioiu a decis trecerea Institutului Cantacuzino în administrarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice,  aceasta fiind prima modificare administrativă adusă Institutului în 93 de ani.

Practic, 2013 a fost ultimul an în care Institutul Cantacuzino a mai produs vaccinuri. Asta, deşi au fost alocaţi bani pentru reluarea producţiei. Din acest moment, Guvernarea PSD a făcut ca România să fie dependentă de vaccinurile de import, deşi avea propriul producător de seruri. În 2014 nu mai erau bani nici măcar de salarii. 

Iată ce declara în luna octombrie 2017, pentru Digi24, actualul candidat PSD la Camera Deputaţilor, Alexandru Rafila: „Dincolo de orice lucruri sentimentale, tradiţii, nume istorice o instituţie nu poate să funcţioneze fără personal pregătit calificat în domeniile de responsabilitate ale instituţiei respective şi aici dicutăm despre Institutul Cantacuzino. În momentul de faţă vreau să vă spun că (…) numărul specialiştilor, oameni care într-adevăr pot să facă cercetare, pot să facă referinţă, adică laboratoarele de sănătate publică şi respectiv producţie este relativ mic. Şi lucru acesta s-a întâmplat datorită lipsei unei politici de resurse umane care practic nu a fost susţinută sau sustenabilă în ultimii 12 ani, pe de o parte, şi pe de altă parte s-a ajuns în situaţia în care demedicalizarea acestui institut este evidentă deoarece la începutul anuilor ’90 aveau circa 150 de medici angajaţi, iar acum, probabil, că numărul lor este în jur de zece sau chiar mai puţin de 10”.

Toate aceste lucruri de care vorbeşte candidatul social democrat Alexandru Rafila s-au petrecut tocmai în Guvernările PSD.

De pe urma declinului Cantacuzino au avut de câştigat marile companii producătoare de vaccin şi distributorii de medicamente. Într-un singur an, perioadă în care Institutul Cantacuzino nu a produs vaccin gripal, privaţii au încasat de la stat în jur de 14 milioane de euro.

De pildă, o fiolă de ser antitetanos costa 2 lei dacă era produsă Cantacuzino şi de 20 de ori mai mult dacă e adusă din import, un vaccin antigripal 8 lei la Cantacuzino şi 33 de lei din import, iar un vaccin antirabic era 4 lei la Cantacuzino şi 45 lei din import.

 

Institutul Cantacuzino îşi reîncepe producţia sub guvernarea PNL 

 

Abia în  decembrie 2017 după ce fost pasat din nou la Ministerul Sănătăţii, ca ultimă soluţie, Institutul Cantacuzino trece în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, instituţia fiind considerată strategică pentru România şi cu regim de unitate militară. Din păcate nu s-a întâmplat nimic bun până la preluarea guvernării de către PNL.  S-a reuşit  deblocarea posturilor, astfel făcându-se posibilă angajarea a o sută de cercetători, medici, biologi, biochimiști, farmaciști sau ingineri. Primele rezultate nu au întârziat să apară aşa că anul acesta, pe 22 august Institutul Cantacuzino a anunţat că  a reușit, într-un timp foarte scurt, să realizeze un lot experimental pentru un nou produs imunomodulator. Este vorba despre OROSTIM-HV, un supliment alimentar cu proprietăți biostimulatoare și antioxidante. În următoarea perioadă se va continua dezvoltarea produsului urmând să fie pus pe piață la sfârșitul acestui an – începutul anului următor. Acesta se va putea administra în perioadele cu risc de apariție a infecțiilor respiratorii persoanelor care lucrează în colectivități cu susceptibilitate crescută de îmbolnăvire, copiilor cu infecții respiratorii repetate, persoanelor de vârsta a treia, în stări cu imunitate scăzută. Specialiștii speră că Orostim-hv să ajute astfel și la limitarea transmiterii Sars-Cov2 odată cu creșterea imunității.