Ce încredere mai putem avea atunci când apelăm la numărul unic de urgență, 112 și așteptăm cu sufletul la gură rezolvarea problemei cu care ne confruntăm, dar ne izbim de lipsurile și neconcordanțele unui sistem putred, care în cele din urmă ne omoară, în loc să ne salveze.
Cazul femeii de la Constanța, care a căzut în gol de la balconul apartamentului cuprins de flăcări, ne demonstrează pentru a nu știu câta oară, într-un timp destul de scurt, că trăim într-o țară în care nicio autoritate și nicio instituție, nu-ți mai oferă încredere și siguranță. Aici nu vreau să fac referire la simplul pompier, care- și face serviciul pentru care este plătit, ci la structurile de conducere ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență și la cei din Ministerul de Interne, care alocă bani pentru diverse destinații inutile, dar nu se gândesc de exemplu la ceva necesar, cum ar fi o saltea gonflabilă, o achiziție care ar fi putut salva , în acest caz viața femeii căzute de la balconul cuprins de flăcări.
Cei care au venit să o salveze pe sărmana femeie, au privit neputincioși la teribila scenă, fără să o poată ajuta în vreun fel, pentru că nu aveau cu ce. Nu au în dotarea inspectoratului o saltea gonflabilă, iar autospeciala cu scară a ajuns din păcate, prea târziu. Ce pot să spun, decât că este trist și revoltător, pentru că trăim astfel de situații în anul 2021, într-o țară europeană, când la toate simulările ISU, la care sunt prezenți toți șefii la patru ace, inclusiv Raef Arafat, demonstrațiile ies perfect, ca la carte, însă realitatea pe care o trăim azi e total pe dos!
Un lucru este clar, această femeie a fost ucisă de incompetența și indolența autorităților, pe care le plătim cu bani grei, fiecare dintre noi. Aceste cazuri trebuie să înceteze, nu mai putem tolera nepăsarea șefilor din toate structurile de conducere. Cine a greșit, să plece acasă sau chiar după gratii!. Pierderea de vieți omenești se plătește scump!
Un alt caz, cutremurător, care ține tot de apelarea serviciul de urgență , s-a întâmplat la Cluj, în care un părinte a cerut o ambulanță pentru fetița sa, dar s-a izbit de aceeși nepăsare din partea angajatei statului. Aceasta a refuzat să trimită o ambulanță, redirecționând cazul spre medicul de familie, în condițiile în care tatăl deja a precizat că e târziu și nici nu are mașină pentru a se duce la spital. Nu poți refuza trimiterea unei ambulanțe la un copil care urinează sânge și să mai dai și lecții bieților părinți despre cum să-și crească copiii.
Revoltător pentru că avem angajate astfel de persoane în sistemul de stat, oameni fără pic de empatie către cei care apelează din disperare serviciile de urgență. De aceea, consider că avem nevoie de o reformă a bunului simț și a întregului sistem privind situațiile de urgență.
Comenteaza