Pe 8 iunie Comisia Europeana va dezbate o nouă strategie pentru Schengen, iar una dintre teme o va constitui acceptarea României în spatiul de liberă circulație. Mai exact, Comisia va cere Consiliului să dea undă verde cât mai curând posibil aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen. Executivul de la Bruxelles afirmă răspicat că viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către statele membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul de liberă circulație, întrucât este o așteptare legitimă și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.

Subiectul este unul cât se poate de sensibil, si nu de puține ori a fost speculat chiar de cei care utilizează elemente de razboi informațional pentru a genera emoții eurosceptice sau chiar antieuropene.
Nu este niciun secret că din punct de vedere juridic aderarea la Schengen este un mecanism tehnic, cu criterii obiective, clare, însă întreg procesul a fost transformat într-un joc politic. Această nedreptate este resimțită de fiecare dintre noi atunci când stăm la cozi interminabile când călătorim, sau de transportatori care așteaptă 24 de ore in vămi pentru formalități. Acest dublu standard nu mai poate continua. O scrurtă trecere în revistă a elementelor ce compun mecanismul de aderare ne relevă dincolo de orice dubiu că România si-a câștigat dreptul de a fi membră in spațiul Schengen. Am investit sume colosale în securizarea frontierelor,  am adaptat cadrul juridic și instituțional, astfel că România (chiar după statisticile Uniunii Europene) are printre cele mai sigure frontiere din UE.

Este timpul ca la București clasa politică să se coaguleze în jurul acestui proiect de țară,  iar decidenții de la Bruxelles să înțeleagă că în Uniunea Europeană nu este loc pentru cetățeni de ranguri diferite.