Astazi se implineste un an de la premiera monodramei „Sa nu ne razunati”. Timp de un an, actrita Silvia Raileanu si Mirela Nistor in calitate de regizor au reusit sa creasca piesa si sa o promoveze in numeroase locuri din tara si din lumea. „Sa nu ne razbunati’ isi continua calatoria si urcusul, impresionand peste tot unde este jucata. Impreuna cu Teatrul pentru Copii si Tineret Vasilache din Botosani in calitate de partener, monodrama „Sa nu ne razunati” si-a fixat obiective inalte, urmand sa se joace pe marile scene din tara si sa participe si la alte concursuri din strainatate. In Mongolia, la Ulan Bator, la Parade of the Winners, Silvia Raileanu si Mirela Nistor au castigat premiul pentru regie.

Monodrama „Sa nu ne razbunati” interpretata de actrita botosaneanca Silvia Raileanu a facut neincapatoare Casa de Cultura din Falticeni. Jucata sambata seara cu ocazia zilelor Ion Irimescu, a reusit sa adune peste 300 de persoane care timp de o ora au vibrat impreuna cu actrita. Impactul a fost unul care a facut intreaga audienta sa asite cu sufletul la gura la o drama despre patrotism, credinta si darzenie.

Preotul Constantin Bogdan Festila prezent a treia oara la acest spectacol a consemnat pe pagina sa de facebook:

In această seară s-a jucat piesa „Să nu ne răzbunați”, având ca distribuție pe actrița Silvia Răileanu, un spectacol din tipologia „one woman show”. Este pentru a treia oară când reușesc să văd această piesă, de data aceasta în orașul meu natal, Fălticeni, pe care îl iubesc, iar sufletul meu este plin de bucurie că am văzut o sală plină de oameni dragi inimii mele, vibrând de emoție, lăcrimând și iubind românește! Evenimentul s-a datorat managerului Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, părintele Teodor Brădățanu, care a reușit să introducă în cadrul Programului realizat de Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, prilejuit de 117 ani de la nașterea Maestrului, această dramă de excepție. Piesa este pusă în scenă de o echipă formată din profesioniști ai Teatrului de Copii și Tineret „Vasilache” din Botoșani, în colaborare cu Asociația „Artelier”, și a fost deja laureată în Mongolia, cu un premiu special pentru regia doamnei Mirela Nistor, actor și regizor deja consacrat. Spectacolul emoționează prin mesajul transmis, prin povestea de viață a Margaretei Spânu Cemârtan, dar este în același timp povestea de viață a tuturor românilor deportați în Siberia. Nu se cunoaște o cifră exactă a celor care au avut de suferit de pe urma acestui tip de represiune, estimările ridicându-se la câteva sute de mii de persoane deportate în perioada 28 iunie 1940 – 5 martie 1953, iar poveștile de viață ale fiecăruia impresionează și ating sufletul. Spectatorii au putut să descopere o punere în scenă de excepție. Deși rolul a fost jucat doar de actrița Silvia Răileanu, aceasta a reușit să transmită publicului drama unui întreg neam, nu doar a celor deportați, dar și a celor rămași dincolo de Prut, în Patria Mamă. Capacitatea actriței de a juca un rol dedublat, odată al copilei care trăiește, din perspectivă infantilă, deportarea, apoi, rând pe rând, rolul fiecărui membru al familiei sale, depășește cu mult o valoare dusă la extremă, jucând un rol al unei întregi colectivități. Rolul asumat răscolește, aduce în lumina reflectoarelor „războiul nevăzut”, nu doar al românului implicat atunci în deportările rușilor comuniști, ci mai mult, al românului de astăzi, căutător al unei Românii întregi, „un colț de Rai al tuturor românilor”, un război între credință și tăgadă, între mărturisire și lepădare de Hristos. Practic, spectatorul a putut să-și remonteze valorile spirituale, patriotice, trăind cu emoție, cu binecuvântată durere, jertfa românilor, a celor de atunci prin raportare cu cea a românilor de astăzi. Spectacolul valorifică valențele teatrului postmodern, împletind absurdul cu elemente ale categoriilor estetice ale tragicului și dramaticului. Pe scenă este adus în lumina reflectoarelor un „joc de scaune”, fiecare dintre ele reprezentând câte un membru al familiei deportate : bunică, tată, copilă, frați. Jucată într-un singur monolog, de la un capăt la altul, vocea actriței este dublată de sunet, de colaje video, de fotografii document ale evenimentului deportării. Practic, publicul spectator este transpus, ca într-o călătorie în timp, „atunci și acolo”. Laitmotivul central al „scaunului” mutat, adus în față, apoi în background, arătând ieșirea și intrarea în scenă a fiecărui rol al membrilor din familia care trăiește drama deportării, pune față în față și introduce în jocul dramatic scaunele publicului, fiecare spectator intrând în povestea de viață a familiei Cemârtan, fiind așezat pe propriu scaun, ca un martor al poveștii, dar și ca membru al comunității îndurerate. Totodată, impresionează decorul simplu, arhaic, icoana, colacul, ștergarul, mărul, păpușa din cârpe și mașinuța din lemn, valiza, precum și vestimentația dedublată de cele două roluri, cel ludic al copilei care descoperă o nouă lume, și cel al „ciumei roșii”, închipuită simbolic de rochia sovietică de catifea, precum și de dansul nebunesc, rătăcit, al omului care și-a pierdut credința. Trebuie precizat faptul că piesa de teatru „Să nu ne răzbunați” nu transmite doar un mesaj trist, cel al poveștilor deportărilor în Siberia, din anii `40-53, ci reușește să aducă în Lumină și imaginea preotului, rolul său apostolic, precum și ideea că „rugăciunea este cea care salvează sufletul și lumea toată”, asemeni cuvântului Sfântului Marcu Ascetul, care spune: „Când îţi aduci aminte de Dumnezeu, înmulţeşte rugăciunea, ca atunci când Îl vei uita Domnul să-şi aducă aminte de tine”! Cu sufletul emoționat, plin de nădejdea mântuirii neamului românesc de pretudindeni, mă înclin cu nesfârșită dragoste, cu respect, în fața acestor oameni care dau dovadă publicului de astăzi că încă se mai poate trăi și simți românește.

Urmatoarea reprezentatie a piesei „Sa nu ne razbunati” va fi in Iasi. Prezenta la Falticeni, psihologul si promoterul Oana Dumitrescu a consemnat si ea numai cuvinte frumoase despre monodrama botosaneana care a castigat premii atat in tara cat si la festivalurile din strainatate.  Oana Dumitrescu isi propune sa duca monodrama in Iasi, considerand ca publicul extrem de avizat din marele centru universitar merita un asa regal teatral.

Cand imi vine in minte piesa de teatru la care am fost aseara, ma gandesc doar ca, de multa vreme nu m-a impresionat ceva atat de tare! Cred ca toti oamenii ar trebui sa vada acest spectacol, pentru a nu uita vreodata de ce trebuie sa luptam doar pentru pace!
Iar daca nu stim din povestirile strabunilor nostri, cum au fost vremurile in timpul razboiului, ce au insemnat deportarile in Siberia pentru romanii de peste Prut, aceasta incredibila piesa de teatru transmite intr-o singura ora o realitate frapanta si devastatoare ale acelor timpuri, prin prestatia, vocea si expresia unei actrite SENZATIONALE a Teatrului Botosani, Raileanu Silvia! 
Am vazut cum un singur OM poate sa umple o scena, poate sa emotioneze pana la lacrimi 200 de oameni de toate varstele si cum un decor cu o masa, opt scaune si o valiza pot crea in fata ochilor spectatorilor, nu doar povestea unui om, ci povestea unui neam intreg! Povestea adevarata a unei femei, care traieste si azi, o poveste despre credinta neamului romanesc, Dumnezeu dar si despre ororile deportarilor in Siberia!
‼️„Sa nu ne razbunati” – un spectacol de teatru, premiat la nenumarate festivaluri internationale, pe care mi-am propus sa il aduc si la Iasi
Coming soon!