Am fost în Piața mare a municipiului Botoșani – de această dată nu pentru a face cumpărături, ci pentru a discuta cu cei care lucrează acolo.
Bine, nu m-am dus cu alai, cameramani, presă, ci m-am dus însoțită de 4 prieteni susținători și efectiv am luat la rând tarabele și am stat de vorbă cu oamenii. Recunosc, surprinși și reticenți inițial, dar cuceriți de ideea unui candidat independent la finalul discuției.

Ce am constatat?
NU avem condiții europene de secol 21 pentru activitățile care se desfășoară acolo.
Nu există reguli clare pentru a delimita producătorii locali autentici de vânzătorii care se aprovizionează din angro.
Nu există niciun control al temperaturii în halele acoperite – iarnă marfa degeră, vara este expusă la temperaturi insuportabile. Este obligatorie o instalație de climatizare, eventual cu panouri solare – suprafață de expunere există.
Cei care au chioșcurile cu textile și detergenți și alte mărfuri – nu au parasolare, trebuie să improvizeze, pur și simplu, altfel îi plouă, îi ninge, îi bate soarele direct în cap. Vorbesc despre cei care au mai rămas după ce s-au deschis magazinele chinezești în “buza” pieții.
Adevărații țărani cu puțina lor marfă fac comerț direct pe trotuar sau pe câte o lădiță – foarte mulți nu reușesc să își permită “luxul” unui loc la tarabă.
Avem în continuare la liber țigări și valută.
Și multe alte nereguli.

Probabil că ni se va spune ca s-a dres, s-a făcut, s-a investit. Posibil. Nu contrazic. Dar absolut insuficient sau ineficient.

Avem nevoie de o hală cu condiții moderne, precum în alte orașe ale țării, ca să nu privim prea departe în străinătate. Se poate, dacă este bunăvoință. De ce nu a fost, oare, până acum?